'Skin the sun
Fall asleep
Wish away
Soul is cheap
Lesson learned
Wish me luck
Sooth the burn

Wake me up'

Always get back from where you started

    Astazi nu stiam ce sa mai scriu,asa ca m-am asezat,m-am calmat si am incercat sa-mi culeg de prin cotloanele mintii ideile mele atat de singuratice si ratacite. Fara speranta,lumea mea pe care o stiam se clatina,realitatea mi-a invadat teritoriul mental si m-a luat pe nepregatite. Mi-am aparat zidurile cu cele mai eficiente arme de aparare ale mele:negare,neacceptare,analiza,minciuni si in final intelegere si sinceritate. Da,si sinceritatea poate deveni o arma puternica atunci cand se iveste la momentul oportun,folosita in favoarea ta,ea iti garanteaza din start beneficiile asteptate. A fost destul de cumplit sa privesc tot ceea ce credeam ca este adevarat si real spulberandu-se in mine. Am fost constransa de circumstante si interese sa imi sfasii visele si lumea fara mila si sa nu mai privesc inapoi. Nici nu am mai facut-o. M-am indepartat prea mult de tarm iar mirajul oazei din desert a renascut in mare si in mine ar in fata mea. Este riscant sa ma avant in apele salbaticite de timpuri schimbatoare spre un loc care ar putea la fel de bine sa nu existe decat in alt abis de-al meu,dar cred ca este mai bine decat sa ma tarasc prin nisip,spre o destinatie indepartata si bine-cunoscuta. Nu,nu scriu asta ca sa imi exprim vreun gand. Scriu asta ca sa imi aduc aminte de unde am plecat ca sa stiu cum sa continui ceea ce am inceput. 

        Imaginatia si creativitatea unei minti nu ar trebui sa fie conditionata de o influenta exterioara,materiala atat timp cat aceasta este in sine ceva intangibil si incogniscibil. Nu cred ca puterea ei are vreo limita  decat daca ea reuseste sa fie limitata in mod mai mult sau mai putin intentionat. Cunoasterea lumii externe,spre exemplu,cunoasterea unor persoane noi,intrarea in contact cu noi moduri de gandire;ar trebui sa fie alocate ratiunii,sa fie analizate si aspectele benefice sa fie inmagazinate si utilizate de catre ratiune,in scopuri practice sau in scopuri imaginare. Deci imaginatia este doar o alta transpunere a ideilor acumulate sau a experientelor ce nu ar trebui sa fie alterata de acestea,ci doar inspirata. Toate experinetele acumulate trebuie trecute prin prisma ratiunii,trebuie gandite si judecate asa cum sunt ele percepute in mod subiectiv. Ele nu pot fi trecute prin prisma imaginatiei,caci acestea sunt reale si pot altera campul protector al acesteia tocmai prin infiltrarea unei prezente critice si rationale. Imaginatia nu judeca sau interzice,ea elibereaza si creeaza,confera asemanari unor deosebiri si atrage lumile percepute prin cunoastere. Uneste tot ceea ce face parte din sfera afectivitatii unei persoane,prinzand apoi viata in pagini. 

       Deja am deviat de la subiect in incercarea mea,reusita sper,de a defini uzul si importanta unei imaginatii curate. Da,unei imaginatii curate precum un cer alb,nepatat de nori albastrii. Am gasit un caiet in care mi-am insirat mai multe povestioare de cand eram mai micuta si am fost putin mirata de inocenta gandirii mele. Umbra unor analogii nesfarsite. Alb,imaculat si spiralat in litere micute si valuri de cuvinte. M-am decis sa pornesc in cautarea lor,in cautarea si regasirea mea. Mi-am descatusat barca legata de tarm,imbibata in muschi si putreziciune si m-am avantat in marea involburata. Nu m-am obosit sa-mi iau veste de salvare caci  ma indoiesc de precizia vartejurilor ametitoare atunci cand apa este atat de lina si muta. Mi-as fi dorit sa fie mai ametitoare,sa imi provoace teama,dar ea insa mi-a oferit curaj si speranta. Am reusit sa surprind in mici cioburi din oglinda mea,adica tot ceea ce am scris pana acum,mici reflexii timide ale persoanei care eram. Dupa cum urmeaza,eu gandeam asa:

• In fiecare carte este ascunsa cate o lume imaginara pe care o descoperim si in care ne integram parcurgand lin poteca acelei carti. Cand lecturam ne putem avanta pe aceste poteci si sa patrundem una dintre aceste lumi care exista in noi. O carte,precum o dragoste apusa poate fi recontactata prin intermediul reflectarii si imaginarii asupra acelor cuvinte ce ne-au sigilat anumite ganduri sau emotii. Le putem desigila oricand,aducandu-ne aminte sau visand.
• Descatusarea de lumea exterioara si de sine,din timpul lecturii este precum prima gura de aer in umezeala de diminetii;acea licarire care ne surprinde la granita dintre cele doua lumi,acea senzatie care atesta faptul ca noi doar plutim si ca orice este inca posibil atat timp cat suntem blocati in visare.
•  Mi-ar placea sa fiu un basm,sa induc speranta si incredere in bine,sa pot ciupi macar simtul moral al persoanei ce ma citeste. Sa prezint lumea ca pe o rampa de lansare,cu provocari si obstacole de infruntat care vor putea mereu fi biruite numai de materializarea intentiilor bune si a judecatii corecte. Inducerea de speranta in lupta pentru triumful iminent al binelui este ceea ce lipseste oamenilor.
• Arta insasi,creatia unui om, intruchipeaza portretul moral al acelei persoane,simbolizand nemurirea sa spirituala.

• Cerul asculta vise,numai omul cu pamantul le pot produce si implini. Granita dintre real si imaginar este mereu taioasa, de aceea visele,ca sa ajunga realiate au nevoie sa sangereze si sa se sfarame ca apoi sa fie rearanjate in modelul potrivit.

                                                              Traducerea si adaptarea:

                                                             Persoana mea curenta

                                                                    Montaj si scena:

                                                             Jurnalul de povestioare

                                                                            Actori:

                                                                 Nevoia De Stabilitate

                                                               Rememorarea Copilariei

                                                                      Functia Afectiva

                                                                            Inocenta

                                                                      Multe multumiri: 

                                                                Realitatii Coplesitoare

                                                                Instabilitatii Emotionale