The child is grown
The dream is gone
I have become comfortably numb
Pink Floyd şi o ţigară. Până la 12? Mi-am dat seama că nu mai pot simţi nimic înafară de afecte primare,mizerabile şi primitive. În viziunea mea,sentimentele vin şi pleacă în valuri monotone mereu. Mereu aceleaşi. Mereu lungi. Mereu scurte. Niciodată paradoxale. Şi niciodată ale mele. Nici nu ştiu ale cui,de fapt. Ale mării,ale cerului,ale Pământului,ale oricui dar nu şi ale mele. Nu se mai sparg la mal de chitări părăsite,ca vara trecută. Nici nu mai plâng în lacrimi albastre şi calde atunci când le răneşti,ca vara trecută. Nu mai tremură de emoţie atunci când le săruţi,ca vara trecută.
Am aruncat ţigara în valuri. Probabil că dacă şi eu m-aş cunoaşte,acum nu m-aş mai recunoaşte aproape deloc. Alerg prea mult. Alerg din calea valurilor,nu le las să se spargă de mine. Nu le las să mă mai sărute,să mă atingă,să mă emoţioneze în vreun fel. Nu mai vreau să mă mai scald în tine. Vreau să mă simt din nou eu. Am încercat atît de mult să mă îndepărtez de orice încât am ajuns să fiu exact acel motiv de care fug. Am ajuns să fiu prea mult tu fără măcar să fii aici. Însă am ajuns ceea ce mi-am dorit mai mult decât orice şi în sfârşit te am. Adică...mă am.
Până mâine? Nu,n-am idee până când o să continui să mă prefac. Exact. Nu mai pot să mă prefac că sunt fericită,că îmi place ceea ce fac,că nu îmi pasă atunci când sunt rănită. Nu contează cine mă răneşte sau în ce mod. Se simte mereu la fel. Simt vină,frustrare şi milă. Şi nu mă pot preface mereu că nu pot simţi pentru că este un moment perfect. Este un moment în care chiar pot simţi ceva. Şi apoi sugrum sentimentul iarăşi cu mâinile mele.
Dar ştiu că într-un singur lucru nu trebuie să falsez. Mă gîndesc la tine. Atunci când fumez.Atunci când râd.Atunci când mă bucur. Atunci când mă uit în nişte ochi căprui.Atunci când plâng.Atunci când simt.Atunci când nu simt. Atunci când nu vreau. Atunci când sunt cu altcineva. Atunci când îmi pasă că sunt rănită. Şi e mereu patologică treaba asta. Mereu onirică. Mereu ciudată. Mereu când nu ar trebui. Mai toxică decat felul în care fumai.

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu